joi, 29 decembrie 2011

Abrogarea unor dispozitii din Legea contenciosului administrativ


23 December 2011 - Juridice.ro 1,584 citiri
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 916 din data de 22 decembrie 2011 a  fost publicata Legea nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,
Actul normativ prevede abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, avand urmatorul continut:


(2) Constituie motiv de revizuire, care se adauga la cele prevazute de Codul de procedura civila, pronuntarea hotararilor ramase definitive si irevocabile prin incalcarea principiului prioritatii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 250 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. Cererea de revizuire se introduce in termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrata de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivata a partii interesate, in termen de 15 zile de la pronuntare. Cererea de revizuire se solutioneaza de urgenta si cu precadere, intr-un termen maxim de 60 de zile de la inregistrare.”

Magistratii nu pot beneficia de cresterile salariale reglementate de O.G. nr. 10/2007


In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 916 din 22 decembrie 2011, a fost publicata Decizia ICCJ nr. 25 din 14 noiembrie 2011 (Decizia 25/2011) privind examinarea recursului in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, referitor la posibilitatea magistratilor de a beneficia de cresterile salariale prevazute in art. 1 din actul normativ initial mentionat.
1. Obiectul recursului in interesul legii
Prin recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, referitor la posibilitatea magistratilor de a beneficia de cresterile salariale prevazute in art. 1 din actul normativ initial mentionat.
2. Optica jurisprudentiala
In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari s-a constatat ca in solutionarea cauzelor avand ca obiect solicitarile magistratilor privind acordarea cresterilor salariale prevazute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 practica judiciara este neunitara, identificandu-se in acest sens doua orientari. Astfel:
a) Intr-o prima orientare, majoritara, a practicii s-a considerat ca pretentiile reclamantilor sunt intemeiate, iar paratii au fost obligati la plata cresterilor salariale prevazute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007.
S-a apreciat, in esenta, ca excluderea magistratilor de la acordarea majorarilor salariale prevazute pentru personalul din sistemul bugetar constituie discriminare, in sensul prevederilor Constitutiei Romaniei, ale Codului muncii, ale Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 si ale normelor europene referitoare la interzicerea discriminarii, atat timp cat respectivele cresteri salariale au avut in vedere ratiuni de protectie sociala, datorita devalorizarii in timp a monedei nationale, si s-au realizat prin indexarea periodica a valorii sectoriale, in procent stabilit astfel incat sa se acopere nivelul prognozat al preturilor de consum.
b) Intr-o alta orientare a practicii, minoritara, s-a apreciat ca, dimpotriva, pretentiile magistratilor astfel formulate nu sunt intemeiate.
In acest sens s-a retinut ca magistratii beneficiaza de drepturile stabilite prin legea speciala de salarizare, fara a putea pretinde, in afara legii, alte drepturi, daca acestea nu se prevad expres si pentru magistrati.
Prin urmare, s-a considerat ca personalul constituit din magistrati nu a fost supus unui tratament diferentiat, intrucat acestia fac parte dintr-o categorie profesionala diferita de cele care au beneficiat de majorarile salariale anuale, astfel ca regulile in ceea ce ii priveste pot fi diferite.
Cat priveste reglementarea prin lege sau prin alt act normativ a unor drepturi in favoarea unor persoane, s-a constatat ca aceasta excedeaza cadrului legal stabilit prin Ordonanta Guvernului nr. 137/2000.
3. Opinia procurorului general al PICCJ
Prin punctul de vedere exprimat in scris si depus la dosar, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut, cu titlu prealabil, referitor la stadiul actual al jurisprudentei, ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 au avut o aplicare limitata in timp, astfel incat, in raport cu caracterul patrimonial al dreptului solicitat in temeiul acestui act normativ si cu dispozitiile art. 3 si 12 din Decretul nr. 167/1958, precum si ale art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, republicat, incepand cu anul 2011, dreptul la actiune pentru acordarea indexarilor salariale prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 este prescris, in masura in care, in situatii particulare, nu sunt incidente cazuri de intrerupere ori suspendare a cursului prescriptiei extinctive.
In contextul expus s-a aratat ca verificarile efectuate au evidentiat existenta, in prezent, pe rolul instantelor de judecata a unui numar de 18 litigii in care magistratii, personalul asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor au solicitat obligarea paratilor la plata cresterilor salariale prevazute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007.
In atare situatie se considera ca recursul in interesul legii ar avea eficienta doar asupra actiunilor aflate pe rol, formulate cu respectarea termenului general de prescriptie si in care instantele pot statua asupra fondului.
Relativ la problema de drept supusa examinarii, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut, in esenta, ca majorarile salariale, astfel cum au fost reglementate de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, nu sunt aplicabile judecatorilor si procurorilor, in conditiile in care pentru aceasta categorie socioprofesionala legiuitorul a prevazut prin lege speciala drepturi salariale si majorari periodice aplicabile acestora, fapt ce nu atrage existenta unei discriminari si nu afecteaza principiul egalitatii in drepturi.
4. Optiunea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte a considerat ca se impune admiterea recursului, pronuntand urmatoarea solutie, redam dispozitivul deciziei:
“Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si stabileste ca:
Dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica se interpreteaza in sensul ca nu se aplica si magistratilor.”

vineri, 14 octombrie 2011

TARI CU CARE ROMANIA ARE conventii juridice in materie civila

State semnatare ale Convenţiei de la Haga sau care se consideră legate de convenţie;
Africa de Sud, Albania, Andorra, Antigua şi Barbuda, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Bahamas, Barbados, Belgia, Belize, Belarus, Bosnia-Herţegovina, Botswana, Brunei Daressalam, Bulgaria, China RAS Hongkong, China RAS Macao, Cipru, Columbia, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Dominica, Estonia, Elveţia, El Salvador, Fidji, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Grenada, Honduras, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kazahstan, Lituania, Letonia, Lesoto, Liberia, Liechtenstein, Luxemburg, F.R.I. Macedonia, Malawi, Malta, Marea Britanie şi Irlanda de Nord, Insulele Marshall, Mauritius, Mexic, Monaco, Namibia, Norvegia, Niue, Noua Zeelandă, Olanda, Panama, Portugalia, România, Federaţia Rusă, St. Kitts and Nevis, San Marino, Samoa, Serbia şi Muntenegru, Seychelles, Slovenia, Slovacia, Spania, Surinam, Swaziland, Suedia, Tonga, Trinidad Tobago, Turcia, SUA, Ucraina, Ungaria, Venezuela
State cu care România a semnat tratate sau convenţii de asistenţă juridică în materie civilă şi care nu sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga: Albania, China, R.P.D. Coreeana, Republica Moldova, Polonia.

luni, 3 octombrie 2011

Ultimele aparitii in Monitorul Oficial

  • ORDIN nr. 42 din 16 septembrie 2011 pentru aprobarea cerintelor legale in materie de gestionare (SMR) privind mediul si identificarea si inregistrarea animalelor in cadrul schemelor si masurilor de sprijin pentru agricultori in Romania
    EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 28 septembrie 2011 Clic aici!
  • ORDIN nr. 187 din 5 august 2011 pentru aprobarea cerintelor legale in materie de gestionare (SMR) privind mediul si identificarea si inregistrarea animalelor in cadrul schemelor si masurilor de sprijin pentru agricultori in Romania
    EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 28 septembrie 2011 Clic aici!
  • HOTARARE nr. 922 din 21 septembrie 2011 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.502/2009 privind organizarea si desfasurarea recensamantului populatiei si al locuintelor din Romania in anul 2011
    EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 28 septembrie 2011 Clic aici!
  • HOTARARE nr. 16 din 27 septembrie 2011 pentru numirea Avocatului Poporului
    EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 28 septembrie 2011 Clic aici!
  • ORDIN nr. 509 din 14 septembrie 2011 privind formularea criteriilor de calificare si selectie
    EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA PENTRU REGLEMENTAREA SI MONITORIZAREA ACHIZITIILOR PUBLICE PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 28 septembrie 2011 Clic aici!
  • DECIZIE nr. 1.009 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite
    EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 28 septembrie 2011 Clic aici!
  • DECIZIE nr. 995 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
    EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 687 din 28 septembrie 2011 Clic aici!
  • HOTARARE nr. 2.570 din 24 august 2011 privind modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotararea Consiliului de mediere nr. 5/2007
    EMITENT: CONSILIUL DE MEDIERE PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 686 din 28 septembrie 2011 Clic aici!
  • HOTARARE nr. 896 din 7 septembrie 2011 privind aprobarea finantarii din bugetul Fondului pentru mediu a unor lucrari destinate prevenirii si inlaturarii efectelor produse de fenomene meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor, aferente unor obiective din domeniul public al statului
    EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 686 din 28 septembrie 2011

miercuri, 21 septembrie 2011

reglemantari in Noul cod civil privind incredintarea copiilor /stabilire drepturi parintesti - la divort

Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti. Parintii casatoriti exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca.

Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru “completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator”, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
In cazul divortului parintilor autoritatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor din cod referitoare la efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii. Aceste dispozitii se aplica si in cazul in care casatoria parintilor copilului minor a fost anulata ori a incetat ca urmare a incheierii, cu buna credinta, a unei noi casatorii de catre sotul unei persoane declarata moarta dar care ulterior s-a dovedit a fi in viata.

In limbaj comun se foloseste sintagma ``custodia copiilor``, termen imprumutat din alte sisteme de drept, care nu se suprapune identic cu exercitarea autoritatii parintesti dupa divort, dar care este folosit si intr-o serie de documente internationale, cum ar fi Conventia Europeana privind recunoasterea si aplicarea hotararilor privind custodia copiilor si restabilirea custodiei copiilor din 1980.

Pe langa dispozitiile Noului Cod civil privind efectele divortului in raporturile dintre copii si parinti, trebuie avute in vedere si drepturile copilului prevazute de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori

Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti
- regula este aceea ca, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti (in limbaj obisnuit - ``custodie comuna``).
- exceptia: cand exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti (parinte custodian). In aceasta situatie, celalalt parinte (parinte necustodian) pastreaza dreptul de a veghea asupra modului in care copilul este crescut si educat, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.
- in mod cu totul si cu totul exceptional, instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana sau intr-o institutie de ocrotire. Acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului. In acest caz, instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei.


Locuinta copilului dupa divort
- parintii se pot intelege asupra locuintei copilului dupa divort;
- daca parintii nu se inteleg si decid contrar interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, ca locuinta copilului minor sa fie la parintele cu care locuieste in mod statornic (parinte rezident). Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.
- in mod exceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate stabili ca acesta sa locuiasca la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea supravegheaza copilul si indeplinesc tot ce este necesar pentru sanatatea, educatia si invatatura sa.
- Daca afecteaza exercitiul autoritatii sau a altor drepturi parintesti, locuinta minorului nu poate fi schimbata fara acordul ambilor parinti. In cazul in care parintii nu se inteleg cu privire la aceste aspecte instanta va decide daca o schimbare a locuintei este oportuna sau nu.

Relatiile personale ale copilului cu parintii si cu alte persoane semnificative din viata sa
- copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.
- parintele sau, dupa caz, parintii separati de copilul lor au dreptul sa aiba legaturi personale cu acesta;
- in caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept .
- copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie
- parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.
Relatiile personale se pot realiza prin:
a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are dreptul la relatii personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit;
d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;
f) transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul

Contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor
- parintii se pot intelege cu privire la contributia lor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, intelegere de care poate lua act notarul in cazul divortului notarial sau instanta de tutela, prin hotararea de divort,
- in caz de neintelegere, instanta de tutela stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor;
- obligatia de intretinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala.
- numai daca obligatia de intretinere nu se executa de bunavoie, in natura, instanta de tutela dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani . Pensia de intretinere poate fi sub o suma fixa sau o cota procentuala din venitul net lunar al celui care datoreaza intretinere. Pensia de intretinere stabilita intr-o suma fixa se indexeaza de drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei.
- intretinerea datorata de parinte se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii. Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat.
- pensia de intretinere se plateste in rate periodice, la termenele convenite sau, in lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotarare judecatoreasca.
- partile pot conveni sau, daca sunt motive temeinice, instanta de tutela poate hotari ca intretinerea sa fie achitata prin plata anticipata a unei sume globale care sa acopere nevoile de intretinere ale celui indreptatit pe o perioada mai indelungata sau pe intreaga perioada in care se datoreaza intretinerea, in masura in care debitorul intretinerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligatii .
- daca apare o schimbare in ceea ce priveste posibilitatile financiare ale parintelui care plateste intretinerea si nevoia copilului care o primeste, instanta de tutela, potrivit imprejurarilor, poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate hotari incetarea platii ei.

Noi reglementari juridice publicate in Monitorul oficial

Monitorul Oficial nr. 0670 din 20 Septembrie 2011
Actul nr. 76 din 14 Septembrie 2011
Emitent: Guvernul Romaniei
Ordonanta de urgenta privind aprobarea realizarii obiectivului de investitie ``Consolidare si restaurare Cazino Constanta`` de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, prin Compania Nationala de Investitii ``C.N.I.`` - S.A.




Monitorul Oficial nr. 0670 din 20 Septembrie 2011
Actul nr. 248 din 01 Septembrie 2011
Emitent: Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor
Decizie privind aprobarea modelelor formularelor continand cererile-tip de inregistrare/inscriere/raportare a modelelor certificatelor/autorizatiilor de inregistrare si adeverintelor de inscriere in registrele nationale administrate de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor




Monitorul Oficial nr. 0669 din 20 Septembrie 2011
Actul nr. 894 din 07 Septembrie 2011
Emitent: Guvernul Romaniei
Hotarare privind declansarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privata care constituie coridorul de expropriere al lucrarii de utilitate publica ``Varianta ocolitoare Carei km 0+000 - km 10+459``, pe raza localitatii Carei din judetul Satu Mare




Monitorul Oficial nr. 0669 din 20 Septembrie 2011
Actul nr. 1127 din 09 Septembrie 2011
Emitent: Ministerul Afacerilor Externe
Ordin privind supunerea regimului de control prevazut de Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere si tranzitului de produse cu dubla utilizare a operatiunii de export a unei masini de alezat si frezat orizontala tip BPZ 105 CNC catre firma L&T - MHI BOILERS PRIVAT LTD. Hazira Manufacturing Complex, Hazira, Surat-Hazura Road, Bhatha Dist. Suret, 394510 Gujarat, India




Monitorul Oficial nr. 0669 din 20 Septembrie 2011
Actul nr. 247 din 31 August 2011
Emitent: Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor
Decizie privind publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Hotararii arbitrale din data de 30 august 2011 avand drept obiect repartizarea remuneratiilor si a comisionului datorat colectorului unic pentru dreptul de retransmitere prin cablu si pentru remuneratia compensatorie pentru copia privata




Monitorul Oficial nr. 0669 din 20 Septembrie 2011
Actul nr. 2091 din 09 Septembrie 2011
Emitent: Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
Ordin privind aprobarea liniilor prioritare pentru subventionarea in anul 2012, de la bugetul de stat, a asociatiilor si fundatiilor, in baza Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala




Monitorul Oficial nr. 0668 din 20 Septembrie 2011
Actul nr. 906 din 07 Septembrie 2011
Emitent: Guvernul Romaniei
Hotarare privind participarea Romaniei la Programul international din domeniul educatiei, dezvoltat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, OECD, Teaching and Learning International Survey - TALIS 2013, privind evaluarea internationala a cadrelor didactice




Monitorul Oficial nr. 0668 din 20 Septembrie 2011
Actul nr. 760 din 07 Iunie 2011
Emitent: Curtea Constitutionala a Romaniei
Decizie referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), art. 2 lit. a) si b), art. 4 alin. (3) si (4), art. 7-11 si art. 13 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii

miercuri, 6 iulie 2011

cerere de emitere a unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare cumpare - punct de vedere a unei instante de judecata

Pârâta S.R.M. s-a obligat prin antecontractul de vânzare-cumpãrare autentificat prin Incheierea nr. 4424/22.12.2009 sã “efectueze succesiunea”, “sã întabuleze imobilele” si sa încheie actul în formã autenticã.
2. Legislaţia relevantã
Potrivit prevederilor art. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005, terenurile cu sau fără construcţii, situate în intravilan şi extravilan, indiferent de destinaţia sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.
In baza principiului conversiunii actelor juridice, consacrat de art. 978 Cod civil, actele nule ca şi acte de vânzare-cumpãrare pot fi valorificate totuşi ca şi antecontracte de vânzare-cumpărare dar numai în condiţiile prevãzute de lege.
Potrivit prevederilor art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005, în situaţia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcţii, una dintre părţi refuză ulterior să încheie contractul, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă care poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract.
Potrivit prevederilor art. 2 şi 14 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor (abrogata prin Legea nr. 247/2005), terenurile situate în intravilan şi extravilan pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în forma autentică, sancţiunea pentru nerespectarea formei autentice fiind nulitatea absoluta.
Potrivit prevederilor art. 20 din Legea cadastrului şi publicitãţii imobiliare nr. 7/1996, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciară, cu consimţământul titularului dreptului; acest consimţământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arătat în înscriere. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorităţii administrative va înlocui acordul de voinţă cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor
Potrivit prevederilor art. 48 din Legea nr. 7/1996, registratorul de carte funciara dispune intabularea dacă înscrisul este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, indică numele părţilor, individualizează imobilul printr-un identificator unic, este însoţit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română, este însoţit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului. Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului şi al cărţii funciare, precum şi a părţii cărţii funciare în care urmează a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica poziţiile ce au fost radiate şi numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor. În cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentaţii cadastrale întocmite şi recepţionate conform prevederilor acestei legi.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din acelaşi act normativ, dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condiţiile legii, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu bună-credinţă, cât timp nu se dovedeşte contrariul.
In privinţa titlurilor de proprietate emise în temeiul legilor funciare, în art. 59 din Legea nr. 7/1996, se aratã cã pentru înscrierea titlului trebuie întocmitã o documentaţie cadastralã de cãtre o persoana fizica sau juridică autorizatã de Agenţia Nationala sau de oficiile teritoriale iar potrivit art. 62 din Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr. 633/2006, pentru imobilele care nu sunt înscrise în cartea funciară, la prima înscriere se vor deschide cărţi funciare în baza documentaţiei cadastrale recepţionate, prin care se atribuie număr cadastral, a înscrisului doveditor al actului sau faptului juridic de dobândire sau constituire a dreptului real şi a certificatului fiscal sau adeverintei eliberate de primăria în circumscripţia căreia se afla situat imobilul.
Potrivit prevederilor art. 63 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 633/2006, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil din punct de vedere al formei cerute pentru validitatea actului, potrivit art. 20 şi 48 din Legea nr. 7/1996. Registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridic a cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiţii speciale prevăzute de reglementările în vigoare.
Potrivit prevederilor art. 26 din Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, titularul dreptului de proprietate dobândit prin succesiune nu poate dispune de acest drept decât dupa ce si-a înscris în prealabil dreptul în cartea funciara.
3. Concluziile instantei:
In speta, reclamanta este beneficiara unei promisiuni de vânzare a unui teren pentru care s-a emis un titlu de proprietate pe numele antecesoarei pârâţilor.
Acest teren nu a fost întabulat în cartea funciara, motiv pentru care, este de la sine înţeles cã nu s-a putut încheia un act valabil de înstrãinare, în formã autentica.
Reclamanta s-a adresat instantei solicitând sa se constate ca “a dobândit” terenul prin antecontract si sa se pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic.
Cum instanţele au obligaţia de a respecta prevederile legale şi de a pronunţa hotărâri care să se întemeieze pe textele legale în vigoare, se impune respingerea acţiunii.
Referitor la primul petit, se constata ca prin înscrisul intitulat “declaraţie” reclamanta nu putea dobândi dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, chiar daca pârâta semnatara ar fi fost proprietara tabulara a terenului, pentru ca la data încheierii actului, era în vigoare Legea nr. nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, care sancţiona cu nulitatea absoluta nerespectarea formei autentice.
Asa cum s-a aratat deja, acest act poate fi valorificat doar ca o promisiune de vanzare care da dreptul promitentului cumparator sa ceara promitentului vanzator sa încheie actul în forma autentica sau, daca sunt îndeplinite cerintele prevederilor art. 5 alin. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005, sã poate cere instantei judecãtoresti sã pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract.
Nici prin antecontractul de vânzare-cumpãrare autentificat prin Incheierea nr. 4424/22.12.2009, nu s-a dobândi dreptul de proprietate, acest act fiind tot o promisiune de vanzare-cumpãrare.
De altfel, daca reclamanta ar fi dobândit dreptul de proprietate în baza actelor mai sus menţionate, cererea adresata instantei ar fi fost practic lipsita de interes.
Referitor la petitul având ca obiect pronunţarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic instanta constata cã atât timp cât terenul nu este întabulat în cartea funciara iar pârâţii, mostenitori ai beneficiarei titlului nu si-au înscris dreptul în cartea funciara, s-ar putea pronunta o astfel de hotãrâre numai cu încãlcarea prevederilor legale citate mai sus.


Motivarea hotararii CEDO cu privire la taxa de poluare

Solutionarea de catre CJUE a cauzelor avand ca obiect pronuntarea unei hotarari preliminare C-29/11 si C-30/11 Sfichi si altii
Conform art. 104 alin. 3 din Regulamentul de procedură al CJUE, Ordonanţa CJUE din 08.04.2011 a fost comunicată părţilor şi Tribunalului Suceava, nemaifiind necesară pronunţarea unei alte hotărâri preliminare
Precizăm că în dosarul nr. 2957/86/2010  dedus judecăţii Tribunalul Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, aflat în stadiul procesual al fondului, prin incheierea nr. 4415 din 8 noiembrie 2010 (C-29/11, Sfichi), respectiv în dosarul nr. 2958/86/2010 dedus judecăţii Tribunalul Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, aflat în stadiul procesual al fondului, prin încheierea nr. 4512 din 8 noiembrie 2010, (C-30/11, Ilaş) s-a dispus sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru ca aceasta din urmă instanţă să se pronunţe asupra compatibilităţii/necompatibilităţii taxei de poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, cu dreptul comunitar.
În ambele dosare, Tribunalul Suceava a formulat următoarele întrebări:
1. Articolul 110 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene ( ex-art. 90 din Tratatul privind Înfiinţarea Comunităţii Europene) primul paragraf, în temeiul căruia niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naţionale similare, trebuie interpretat în sensul că interzice unui stat membru instituirea unei taxe prezentând caracteristicile taxei de poluare reglementate prin Ordonanţa de Urgentă nr. 50/2008 cu modificările şi completările ulterioare, taxă impusă cu ocazia primei înmatriculări în România a autoturismelor de ocazie importate şi care anterior au fost înmatriculate în alte state membre în condiţiile în care autoturismele de ocazie înmatriculate în România nu sunt supuse unei asemenea taxe în cazul în care fac obiectul unor tranzacţii şi sunt reînmatriculate?
2. Articolul 110 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (ex. art. 90 Tratatul privind Funcţionarea Comunităţii Europene) al doilea paragraf, al cărui scop este eliminarea elementelor de natură să protejeze piaţa naţională şi să încalce principiile concurenţiale, interzice instituirea unei taxe de poluare pentru autoturisme, taxă care este impusă cu ocazia primei înmatriculări în România a autoturismelor de ocazie importate şi care anterior au fost înmatriculate în alte state membre, reţinându-se că prin Ordonanţa de Urgenţa nr. 218/2008 sunt exceptate de la obligaţia de plată a taxei de poluare ” autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2000 mc, precum şi toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv” respectiv categoria de autoturisme care corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în România favorizându-se astfel sectorul naţional de producţie de autoturisme?
În mod judicios, în formularea întrebărilor  instanţa a avut în vedere legislaţia naţională în discuţie, respectiv O.U.G. nr. 50/2008 în forma iniţială, cât şi în forma modificată prin O.U.G. nr. 218/2008, aplicabilă în perioada 15 decembrie 2008 – 14 februarie 2010, care menţionează expres scopul reglementării naţionale – limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naţionale şi a industriilor adiacente, şi nu doar forma iniţială a actului normative contestat.
CJUE, preluând concluziile dezlegate în pronunţarea hotărârii Tatu (C‑402/09) a concluzionat că:
Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
CJUE a soluţionat cauzele conexate C-29/11 şi C-30/11 Sfichi şi alţii, referindu-se la regimul general de fiscalitate care a instituit taxa de poluare, reglementată de OUG 50/2008, indiferent de variantele de modificare ale actului normativ contestat, începând cu 2008 şi terminând cu 2011.
Practic, CJUE a constatat că OUG 50/2008, prin instituirea taxei de poluare, aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state member având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În acest moment, după comunicarea Ordonanţei CJUE din 08.04.201, ambele dosare suspendate, 2957/86/2010   şi 2958/86/2010, urmează a fi repuse pe rolul Tribunalului Suceava, instanţa de trimitere fiind obligată în soluţionarea fondului să  aibă în considerare interpretarea dezlegată de către CJUE a art.110 TFUE în raport de incompatibilitatea actului normativ naţional în varianta modificată, în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare.
Soluţiile nu pot fi decât de admitere a cererii reclamanţilor, în sensul restituirii taxe de poluare, prelevate în mod nelegal de Statul Român.
A se vedea, in extenso, Ordonanţa CJUE din 08.04.2011.
ORDONANȚA CURȚII (Camera a cincea)
8 aprilie 2011(*)
„Articolul 104 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură – Impozite interne – Articolul 110 TFUE – Taxă pe poluare aplicată cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor”
În cauzele conexate C‑29/11 și C‑30/11,
având ca obiect cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare formulate în temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Suceava (România), prin deciziile din 8 noiembrie 2010, primite de Curte la 17 ianuarie 2010, în procedurile
Aurora Elena Sfichi
împotriva
Direcției Generale a Finanțelor Publice Suceava,
Administrației Finanțelor Publice Suceava,
Administrației Fondului pentru Mediu (C‑29/11)
și
Adrian Ilaș
împotriva
Direcției Generale a Finanțelor Publice Suceava,
Administrației Finanțelor Publice Suceava,
Administrației Fondului pentru Mediu (C‑30/11),
CURTEA (Camera a cincea),
compusă din domnul J.‑J. Kasel, președinte de cameră, domnii M. Ilešič (raportor) și E. Levits, judecători,
avocat general: doamna E. Sharpston,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
Curtea urmând să se pronunțe prin ordonanță motivată, conform articolului 104 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură,
după ascultarea avocatului general,
pronunță prezenta
Ordonanță
1. Cererile de pronunțare a unor hotărâri preliminare privesc interpretarea articolului 110 TFUE.
2. Aceste cereri au fost formulate în cadrul unor litigii între doamna Sfichi și domnul Ilaș, resortisanți români, pe de o parte, și Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava, Administrația Finanțelor Publice Suceava și Administrația Fondului pentru Mediu, pe de altă parte, cu privire la o taxă pe care doamna Sfichi și domnul Ilaș au trebuit să o achite cu ocazia înmatriculării unor autovehicule provenite dintr‑un alt stat membru.
Cadrul juridic
Reglementarea Uniunii
3. „Normele europene de emisii” stabilesc limitele permise ale emisiilor de gaze de evacuare pentru autovehiculele noi comercializate în statele membre. Prima dintre aceste norme (denumită în general „Euro 1”) a fost introdusă prin Directiva 91/441/CEE a Consiliului din 26 iunie 1991 de modificare a Directivei 70/220/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile preconizate împotriva poluării aerului cu emisiile poluante provenite de la autovehicule (JO L 242, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 10, p. 135), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1992. De atunci, normele în materie au fost înăsprite progresiv în vederea îmbunătățirii calității aerului în Uniunea Europeană.
4. Norma „Euro 2” a fost instituită începând de la 1 ianuarie 1996. Legiuitorul comunitar a introdus, în continuare, noi norme. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO L 171, p. 1), limita în vigoare în prezent este cea a normei „Euro 5”, iar instituirea unei norme „Euro 6” este prevăzută pentru anul 2014.
5. Pe de altă parte, Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă‑cadru) (JO L 263, p. 1) distinge vehiculele din categoria M, care cuprinde „[autovehiculele] cu cel puțin patru roți, […] pentru transportul pasagerilor”, de cele din categoria N, care cuprinde „[autovehiculele] cu cel puțin patru roți, […] pentru transportul mărfurilor”. Aceste categorii cuprind subdiviziuni în funcție de numărul de locuri și de masa maximă (categoria M) sau numai în funcție de masa maximă (categoria N).
Reglementarea națională
6. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, denumită în continuare „OUG nr. 50/2008”), care a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, instituie, la articolul 3, o taxă pe poluare pentru autovehiculele din categoriile M1-M3 și N1-N3.
7. Potrivit articolului 4 litera a) din OUG nr. 50/2008, obligația de plată a taxei intervine „cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România”.
8. Articolul 6 din OUG nr. 50/2008 prevede:
„(1)      Suma de plată reprezentând taxa se calculează [...] după cum urmează:
a)      pentru autovehiculele din categoria M1, cu norma de poluare Euro 3, Euro 4, Euro 5 sau Euro 6:
[…]
Suma de plată = [(A × B × 30:100) + (C × D × 70/100)] × (100 − E):100
unde:
A =  valoarea combinată a emisiilor de CO2, exprimată în grame/km;
B = taxa specifică, exprimată în euro/1 gram CO2, prevăzută în coloana 3 din anexa 1;
C = cilindree (capacitatea cilindrică);
D =  taxa specifică pe cilindree, prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 2;
E = cota de reducere a taxei, prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 4;
[…]
b)      pentru autovehiculele din categoria M1, cu norma de poluare non‑Euro, Euro 1 sau Euro 2, după formula:
Suma de plată = C × D × (100 − E)/100
unde:
C = cilindree (capacitatea cilindrică);
D = taxa specifică pe cilindree, prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 2;
E = cota de reducere a taxei, prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 4;
[…]
(3) Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
[…]”
9. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 208/2008 din 4 decembrie 2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, denumită în continuare „OUG nr. 208/2008”), autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2 000 cm3 și care au fost înmatriculate pentru prima dată în România sau în alte state membre începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită prin OUG nr. 50/2008.
10. OUG nr. 208/2008 a fost ulterior abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, această nouă ordonanță prevăzând că autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2 000 cm3, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima dată în România sau în alte state membre în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare stabilită potrivit prevederilor OUG nr. 50/2008.
Acțiunile principale și întrebările preliminare
11. Doamna Sfichi a dorit să înmatriculeze în România un automobil de ocazie cumpărat în Germania. Acest vehicul figurează printre vehiculele din categoria M1 și are o capacitate cilindrică de 1 951 cm3. Vehiculul în cauză a fost fabricat în 1999 și respectă, având în vedere emisiile pe care le produce, norma de poluare Euro 3.
12. În vederea înmatriculării vehiculului sus‑menționat, care a avut loc la 10 septembrie 2008, doamna Sfichi a trebuit să plătească suma de 2 384 de lei ca taxă pe poluare în temeiul OUG nr. 50/2008, conform unei decizii emise de autoritatea competentă.
13. Întrucât autoritățile competente au refuzat să ramburseze această sumă, doamna Sfichi a depus la 15 martie 2010 la Tribunalul Suceava o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat ca respectivele autorități să fie obligate să îi restituie suma menționată, pentru motivul că taxa în cauză este incompatibilă cu dreptul Uniunii.
14. Domnul Ilaș a înmatriculat de asemenea în România un automobil de ocazie cumpărat în Germania. Acest vehicul figurează printre vehiculele din categoria M1 și are o capacitate cilindrică de 1 595 cm3. Vehiculul în cauză a fost fabricat în 1995 și respectă, având în vedere emisiile pe care le produce, norma de poluare Euro 2.
15. În vederea înmatriculării vehiculului sus‑menționat, care a avut loc la 9 octombrie 2008, domnul Ilaș a trebuit să plătească suma de 1 531 de lei ca taxă pe poluare în temeiul OUG nr. 50/2008, conform unei decizii emise de autoritatea competentă.
16. Întrucât autoritățile competente au refuzat să ramburseze această sumă, domnul Ilaș a depus la 15 martie 2010 la Tribunalul Suceava o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat ca respectivele autorități să fie obligate să îi restituie suma menționată, pentru motivul că taxa în cauză este incompatibilă cu dreptul Uniunii.
17. În aceste condiții, Tribunalul Suceava a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții, în fiecare dintre cele două cauze aflate pe rolul acestuia, următoarele întrebări preliminare:
„1) Articolul 110 primul paragraf [TFUE], în temeiul căruia niciun stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, trebuie interpretat în sensul că interzice unui stat membru instituirea unei taxe prezentând caracteristicile taxei de poluare reglementate prin [OUG nr. 50/2008] cu modificările și completările ulterioare, taxă impusă cu ocazia primei înmatriculări în România a autoturismelor de ocazie importate și care anterior au fost înmatriculate în alte state membre în condițiile în care autoturismele de ocazie înmatriculate în România nu sunt supuse unei asemenea taxe în cazul în care fac obiectul unor tranzacții și sunt reînmatriculate?
2) Articolul 110 al doilea paragraf [TFUE], al cărui scop este eliminarea elementelor de natură să protejeze piața națională și să încalce principiile concurențiale, interzice instituirea unei taxe de poluare pentru autoturisme, taxă care este impusă cu ocazia primei înmatriculări în România a autoturismelor de ocazie importate și care anterior au fost înmatriculate în alte state membre, reținându‑se că prin [OUG nr. 218/2008] sunt exceptate de la obligația de plată a taxei de poluare «autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro [4] a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 [cm3], precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv», respectiv categoria de autoturisme care corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în România, favorizându‑se astfel sectorul național de producție de autoturisme?”
18. Prin Ordonanța președintelui Curții din 9 martie 2011, cauzele C‑29/11 și C‑30/11 au fost conexate pentru buna desfășurare a procedurii scrise și orale, precum și în vederea pronunțării hotărârii.
Cu privire la întrebările preliminare
19. Conform articolului 104 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură al Curții, atunci când o întrebare formulată cu titlu preliminar este identică cu o întrebare asupra căreia Curtea s‑a pronunțat deja, aceasta, după ascultarea avocatului general, poate oricând să se pronunțe prin ordonanță motivată, în cuprinsul căreia se face trimitere la hotărârea anterioară.
20. Prima întrebare adresată de Tribunalul Suceava este identică, în esență, cu cea adresată de Tribunalul Sibiu (România) în cauza care a determinat pronunțarea Hotărârii Curții din 7 aprilie 2011, Tatu (C‑402/09, nepublicată încă în Repertoriu). Prin urmare, interpretarea articolului 110 TFUE reținută de Curte în acea hotărâre este valabilă și în prezenta cauză.
21. Asemănător celor constatate de Curte la punctele 27-29 din Hotărârea Tatu, citată anterior, trebuie arătat încă de la început că din prezentele decizii de trimitere reiese că reglementarea națională aplicabilă acțiunilor principale este OUG nr. 50/2008 în versiunea sa inițială, având în vedere că autovehiculelor în cauză în acțiunile menționate le‑a fost aplicată taxa pe poluare în cursul lunilor septembrie și octombrie 2008, adică înainte de intrarea în vigoare, la 15 decembrie 2008, a modificărilor aduse OUG nr. 50/2008 prin OUG nr. 208/2008.
22. Prin urmare, prima întrebare adresată în cadrul fiecăreia dintre prezentele cauze de Tribunalul Suceava trebuie înțeleasă în sensul că urmărește să se stabilească dacă articolul 110 TFUE se opune unui regim de impozitare precum cel instituit prin OUG nr. 50/2008, în versiunea sa inițială. În ceea ce privește a doua întrebare adresată în cadrul acestor cauze, având în vedere cele prezentate la punctul precedent, nu este necesar să se răspundă la această întrebare, întrucât aceasta nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul acțiunilor principale.
23. Pentru a se răspunde la prima întrebare adresată, este necesar să se facă trimitere la punctul 55 din Hotărârea Tatu, citată anterior, în care Curtea a amintit că autovehiculele prezente pe piața unui stat membru sunt „produse naționale” ale acestuia în sensul articolului 110 TFUE. Atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat membru, ele trebuie considerate „produse similare” vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzură. Astfel, vehiculele de ocazie cumpărate pe piața statului membru menționat și cele cumpărate, în scopul importării și punerii în circulație în acest stat, în alte state membre constituie produse concurente.
24. În această privință, articolul 110 TFUE obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare (Hotărârea Tatu, citată anterior, punctul 56).
25. Or, astfel cum a stabilit Curtea la punctul 58 din Hotărârea Tatu, citată anterior, o reglementare precum OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, prin faptul că supune vehiculele de ocazie importate unei taxe care, în pofida aplicării unei reduceri ridicate pentru a ține seama de deprecierea lor, se poate apropia de un procent considerabil din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
26. Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se răspundă la prima întrebare adresată în cadrul fiecăreia dintre prezentele cauze că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Cu privire la cheltuielile de judecată
27. Întrucât, în privința părților din acțiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară:
Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața