Abrogarea unor dispozitii din Legea contenciosului administrativ

23 December 2011 - Juridice.ro

1,584 citiri

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 916 din data de 22 decembrie 2011 a  fost publicata Legea nr. 299/2011 pentru abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,
Actul normativ prevede abrogarea alin. (2) al art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, avand urmatorul continut:

”(2) Constituie motiv de revizuire, care se adauga la cele prevazute de Codul de procedura civila, pronuntarea hotararilor ramase definitive si irevocabile prin incalcarea principiului prioritatii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 250 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. Cererea de revizuire se introduce in termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrata de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivata a partii interesate, in termen de 15 zile de la pronuntare. Cererea de revizuire se solutioneaza de urgenta si cu precadere, intr-un termen maxim de 60 de zile de la inregistrare.”

Magistratii nu pot beneficia de cresterile salariale reglementate de O.G. nr. 10/2007

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 916 din 22 decembrie 2011, a fost publicata Decizia ICCJ nr. 25 din 14 noiembrie 2011 (Decizia 25/2011) privind examinarea recursului in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, referitor la posibilitatea magistratilor de a beneficia de cresterile salariale prevazute in art. 1 din actul normativ initial mentionat.

1. Obiectul recursului in interesul legii

Prin recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, referitor la posibilitatea magistratilor de a beneficia de cresterile salariale prevazute in art. 1 din actul normativ initial mentionat.

2. Optica jurisprudentiala

In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari s-a constatat ca in solutionarea cauzelor avand ca obiect solicitarile magistratilor privind acordarea cresterilor salariale prevazute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 practica judiciara este neunitara, identificandu-se in acest sens doua orientari. Astfel:

a) Intr-o prima orientare, majoritara, a practicii s-a considerat ca pretentiile reclamantilor sunt intemeiate, iar paratii au fost obligati la plata cresterilor salariale prevazute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007.

S-a apreciat, in esenta, ca excluderea magistratilor de la acordarea majorarilor salariale prevazute pentru personalul din sistemul bugetar constituie discriminare, in sensul prevederilor Constitutiei Romaniei, ale Codului muncii, ale Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 si ale normelor europene referitoare la interzicerea discriminarii, atat timp cat respectivele cresteri salariale au avut in vedere ratiuni de protectie sociala, datorita devalorizarii in timp a monedei nationale, si s-au realizat prin indexarea periodica a valorii sectoriale, in procent stabilit astfel incat sa se acopere nivelul prognozat al preturilor de consum.

b) Intr-o alta orientare a practicii, minoritara, s-a apreciat ca, dimpotriva, pretentiile magistratilor astfel formulate nu sunt intemeiate.

In acest sens s-a retinut ca magistratii beneficiaza de drepturile stabilite prin legea speciala de salarizare, fara a putea pretinde, in afara legii, alte drepturi, daca acestea nu se prevad expres si pentru magistrati.

Prin urmare, s-a considerat ca personalul constituit din magistrati nu a fost supus unui tratament diferentiat, intrucat acestia fac parte dintr-o categorie profesionala diferita de cele care au beneficiat de majorarile salariale anuale, astfel ca regulile in ceea ce ii priveste pot fi diferite.

Cat priveste reglementarea prin lege sau prin alt act normativ a unor drepturi in favoarea unor persoane, s-a constatat ca aceasta excedeaza cadrului legal stabilit prin Ordonanta Guvernului nr. 137/2000.

3. Opinia procurorului general al PICCJ

Prin punctul de vedere exprimat in scris si depus la dosar, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut, cu titlu prealabil, referitor la stadiul actual al jurisprudentei, ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 au avut o aplicare limitata in timp, astfel incat, in raport cu caracterul patrimonial al dreptului solicitat in temeiul acestui act normativ si cu dispozitiile art. 3 si 12 din Decretul nr. 167/1958, precum si ale art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, republicat, incepand cu anul 2011, dreptul la actiune pentru acordarea indexarilor salariale prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 este prescris, in masura in care, in situatii particulare, nu sunt incidente cazuri de intrerupere ori suspendare a cursului prescriptiei extinctive.

In contextul expus s-a aratat ca verificarile efectuate au evidentiat existenta, in prezent, pe rolul instantelor de judecata a unui numar de 18 litigii in care magistratii, personalul asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor au solicitat obligarea paratilor la plata cresterilor salariale prevazute de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007.

In atare situatie se considera ca recursul in interesul legii ar avea eficienta doar asupra actiunilor aflate pe rol, formulate cu respectarea termenului general de prescriptie si in care instantele pot statua asupra fondului.

Relativ la problema de drept supusa examinarii, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut, in esenta, ca majorarile salariale, astfel cum au fost reglementate de art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007, nu sunt aplicabile judecatorilor si procurorilor, in conditiile in care pentru aceasta categorie socioprofesionala legiuitorul a prevazut prin lege speciala drepturi salariale si majorari periodice aplicabile acestora, fapt ce nu atrage existenta unei discriminari si nu afecteaza principiul egalitatii in drepturi.

4. Optiunea Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Inalta Curte a considerat ca se impune admiterea recursului, pronuntand urmatoarea solutie, redam dispozitivul deciziei:

“Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si stabileste ca:

Dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica se interpreteaza in sensul ca nu se aplica si magistratilor.”